În cadrul dezbaterii pe tema actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), organizată astăzi, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene, Adrian-Ioan Veștea, șeful UNCJR și președintele Consiliului Județean Brașov, a adus în atenția ministrului Cristian Ghinea proiectele prioritare pe care județul nostru le propune spre finanțare prin intermediul acestui mecanism financiar.
Este vorba despre nouă proiecte de infrastructură, a căror anvergură depășește cadrul județean, iar impactul lor este de nivel regional și chiar național.

Acestea sunt:
* Autostrada Brașov – București, (tronsonul Ploiești – Brașov), proiect ajuns în stadiul de revizuire a studiului de fezabilitate și elaborare a proiectului tehnic, a cărui valoare este de 2,9 miliarde de euro;
* Autostrada Brașov – Sibiu, proiect aflat în stadiul de revizuire a studiului de fezabilitate, în valoare de 737 milioane de euro;
* Autostrada Brașov – Bacău, proiect ajuns în stadiul elaborării studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, cu o valoare de 2,1 miliarde de euro;
* Spitalul Regional Brașov, proiect aflat în stadiul elaborării studiului de fezabilitate, a cărui valoare ajunge la 300 de milioane de euro;
* Acces pe calea ferată la Aeroportul Internațional Ghimbav Brașov, proiect cu o valoare estimată la 300 de milioane de euro;
* Extinderea domeniului schiabil Brașov – Râșnov, proiect cu o valoare de 30 de milioane de euro;
* Trenul metropolitan Brașov, proiect în valoare de 25 de milioane de euro;
* Terminalul Intermodal Feldioara, proiect totalizând 300 de milioane de euro;
* Amenajarea complexă a râului Olt între Hoghiz și Făgăraș, obiectiv investițional aflat în stadiu de proiect tehnic, cu o valoare de 1,5 miliarde de euro.
„Construirea celor trei autostrăzi este esențială în asigurarea dezvoltării județelor pe care acestea le străbat. Aceste autostrăzi sunt în diverse stadii de realizare a documentațiilor de proiectare, astfel că finanțarea execuției lucrărilor din fonduri PNRR, pe componenta de coeziune socială și teritorială, o considerăm de importanță maximă. Este foarte important să reușim să legăm în sfârșit Transilvania de Moldova, astfel că autostrada Brașov – Bacău ar trebui realizată în cât mai scurt timp. În același timp, la fel de importante sunt autostrăzile spre București și spre Sibiu, având în vedere că pe DN 1 se înregistrează cel mai mare trafic rutier din țară”, a susținut președintele CJ Brașov.
Adrian-Ioan Veștea a adus în discuție și proiectul noului spital, o investiție prioritară în condițiile în care Brașovul a fost desemnat centru regional în domeniul medical, arondând județele Covasna, Harghita și Brașov. Construirea spitalului este în pregătire, cu asistență asigurată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar finanțarea ar putea fi asigurată pe componenta de sănătate și reziliență economică a PNRR.
Un alt proiect extrem de important trecut în revistă de președintele CJ Brașov a fost cel privind conectarea Aeroportului Internațional Brașov la rețeaua feroviară. „Am reușit, prin intermediul Ministerului Transporturilor și al Companiei Naționale CFR Infrastructură, să pornim elaborarea studiului de fezabilitate pentru calea ferată care va face legătura între Brașov și Aeroportul de la Ghimbav pe care îl vom finaliza în cursul acestui an. Documentația este într-un stadiul avansat, iar investiția ar putea fi finanțată prin intermediul componentei de coeziune socială și teritorială a PNRR. Pe aceeași componentă ar putea fi implementate și alte proiecte de infrastructură feroviară, cum sunt trenul metropolitan sau terminalul intermodal de la Feldioara”, a explicat șeful CJ Adrian-Ioan Veștea.
Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a luat act de propunerile formulate de județul Brașov și a reiterat ideea că în privința construirii de autostrăzi în România, există un consens politic atât la nivelul coaliției de guvernare, cât și între putere și opoziția parlamentară, astfel încât să poată fi menținută alocarea de 4,5 miliarde de euro pentru România, destinată transportului rutier, din care 3,5 miliarde să fie alocate pentru autostrăzi și 1 miliard de euro pentru realizarea de centuri ocolitoare.